Blogul Pădurii

Muma Pădurii vrea să vă povestească astăzi despre diferitele tipuri de păduri de pe pământul ăsta extraordinar. Lista pădurile naturale cu ecosistemele lor intacte sunt după cum urmează: pădurea tropicală/temperată/boreal. Apoi mai sunt pădurile de exploatare, plantate exact pentru asta, pădurile de protecție, ce pot fi plantate în jurul culturilor/drumurilor/cursurilor de apă și pădurile de mâncare, ce respectă regulile permaculturii și sunt integrate și create special și cu grijă de Mama Natură pentru a se putea auto susține din punct de vedere ecologic.

O pădure naturală este o unitate de vegetație, în general multistratificată, dominată de copaci, ale căror straturi combinate au coroane suprapuse și unde ierburile din stratul erbaceu sunt în general rare.

Pădurile naturale provin din pădurile originale, adică pădurea se reproduce în mod natural. Deci este o pădure ce s-a generat în mod spontan în acea locație și care constă din specii și tulpini de arbori imigranți în mod natural.

Pădurile naturale pot fi gestionate într-o oarecare măsură sau pot fi complet negestionate, adică neatinse. Naturalitatea poate fi, de asemenea, considerată ca o indicație a impactului uman asupra pădurilor. Atunci când sunt lăsate neadministrate sau restaurate activ, pădurile cresc în arborete a căror structură seamănă cu pădurile în starea lor naturală.

În ceea ce privește conservarea, este clar că pădurile naturale sunt vitale pentru conservarea biodiversității, dacă eforturile de restaurare ar fi planificate în mod eficient acestea ar putea permite crearea unor zone tampon sau coridoare între peticurile forestiere existente, acest tip de inițiativă va fi importantă în viitor pentru a permite speciile să migreze, făcând populațiile izolate mai rezistente la schimbările climatice.

Pădurile stau foarte bine și singure. Nu este necesară tunderea, plivirea, stropirea sau săparea. Fără pesticide, îngrășăminte, erbicide sau substanțe chimice urâte. Nici muncă și nici oameni. Cumva se descurcă bine mersi.

Înțelegând modul în care pădurile cresc și se susțin singure fără intervenția umană, putem învăța de la natură, putem copia sistemele și modelele pentru a ne modela propriile păduri - cele umplute cu copaci și plante care produc alimente pe care le putem mânca. Putem proiecta și construi cele mai durabile sisteme de producție a alimentelor posibile; perfecționat, rafinat și îngrijit chiar de Mama Natură.

În România, suprafața acoperită de pădure a scăzut la 26%, fiind în prezent sub media țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană care este de 40%. Distribuția dezechilibrată a acoperirii verzi a României este unul din motivele principale pentru plantarea de perdele forestiere pentru protecție. Pentru România, expansiunea pădurilor trebuie să fie o prioritate, deoarece există încă prea multe zone deluroase (Podișul Transilvaniei, Dobrogea și Moldova) fără destule păduri.

Valoarea perdelelor forestiere este uriașă atât timp cât ele sunt păstrate intacte și lăsate să crească în pace comparativ cu valoarea lemnului ce poate fi scos din aceste păduri. Lemnul exploatat nu valorează nici măcar o zecime din valoarea celui lăsat în picioare și nu are nici unul dintre beneficiile (inclusiv monetare) oferite de pădure când aceasta este vie.

Perdelele determină reținerea și chiar distribuția zăpezii pe suprafața terenului, astfel încât să crească rezerva de apă a solului, îmbunătățește temperatura zilnic și luptă împotriva inundațiilor prin coborârea apei în subterane.

Perdelele de protecție sunt o sursă bogată de produse industriale și alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale și apicole), îmbunătățesc condițiile de viață, purifică aerul, îmblânzesc clima, înfrumusețează peisajul și îmbunătățește regimul apei.

Sub protecția arborilor dintr-o perdea forestieră ce este bine întreținută, randamentul culturilor cresc semnificativ dar nu numai asta, biodiversitatea este și ea sprijinită, albinele și celelalte insecte polenizatoare fiind încurajate (și le este și mai ușor) să își facă treaba pentru noi. Noul microclimat creat contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și este un scut în plus în lupta împotriva acestora. Fiind mai umed și mai răcoros, aceste păduri oferă condiții mai bune și adăpost oamenilor ce lucrează pământul în anotimpul cald.

Obiectivele programelor de dezvoltare rurală și planificarea trebuie să se refere la extinderea suprafețelor împădurite prin înființarea de noi perdele de protecție.

Țările ce au perdele forestiere și le folosesc corect înregistrează recolte mai bogate chiar și în anii secetoși, perioade ce deja au devenit din ce în ce mai frecvente.

Civilizația prosperă acolo unde arborii sunt tăiați cu capul și nu în favoarea buzunarului. Fără ele ecosistemele nu își pot îndeplini procesele complexe și noi nu putem beneficia de pe urma lor. Civilizația Romană a pierit pentru că în goana lor după războaie și expansiune și-au epuizat resursele de lemn exploatându-le nesustenabil.

Societatea umană s-a transformat radical în ultimele câteva secole, prin modul în care acționăm ca un întreg, am devenit, în mod obiectiv,din punct de vedere biologic și ecologic un mare organism parazitar ce, indiferent cât de mult mănâncă nu se mai satură.

Fără investiții în perdele forestiere, seceta și fenomenele climatic extreme sunt de neameliorat în timp ce banii, la fel ca resursele alimentare, vor seca și ele în curând.

Cu cât refuzăm să vorbim despre faptul că schimbările climatice ne-au copleșit și ne distrug modul de viață – pentru că ne sperie și ne demoralizează să ne gândim la asta – cu atât avem mai puțin timp la dispoziție să reducem răul deja făcut.

Pădurile sunt cadoul-scut de la Muma Pădurii pentru ne putea apăra cât de cât de efectele schimbărilor climatice. Avem nevoie de o rețea de păduri de protecție în jurul tuturor terenurilor agricole, râurilor și drumurilor acum, nu peste 2 ani, nu peste 10 ani, ci ACUM!