Blogul Pădurii

Chiar și astăzi, petrolul, cărbunele și gazele natural asigură aproximativ 80% din necesarul nostru de energie.

Folosirea combustibililor fosili pentru energie continuă să genereze un impact negativ asupra mediului și deci asupra omenirii - de la poluarea aerului și a apei până la poluarea cu microplastic și schimbările climatice.

Principalele țări producătoare de petrol sunt SUA, Arabia Saudită și Rusia, care împreună reprezintă aproape 40% din aprovizionarea mondială. 

Utilizarea petrolului este responsabilă pentru aproximativ o treime din totalul global al emisiilor de dioxid de carbon. În plus față de poluarea aerului ce se petrece atunci când petrolul este ars, forarea în sine și transportul acestuia au dus la multiple accidente majore, cum ar fi deversarea Exxon Valdez în 1989, dezastrul Deepwater Horizon din 2010, deraierea devastatoare a trenului petrolier Lac Megantic în 2013 și alte mii de incidente ale conductelor. Cu toate acestea, cererea pentru petrol continuă să crească, determinată nu numai de setea noastră pentru mobilitate, ci și datorită utilizării la scară largă a numeroasele produse, inclusiv materiale plastice, fabricate folosind produse petrochimice, care sunt în general derivate din petrol pe care le folosim zilnic.

Emisiile de dioxid de carbon generate din arderea cărbunelui reprezintă 44% din totalul lumii și reprezintă principala sursă unică de creștere a temperaturii globale peste nivelurile preindustriale.

Citește mai departe

Diferența dintre gheața de mare și ghețari este că gheața de mare este comparabilă cu cuburile de gheață dintr-un pahar de apă: atunci când se topește, nu schimbă direct nivelul de apă din pahar, așadar nu influențează nivelul mărilor și oceanelor când se topește. Ghețarii, pe de altă parte, fiind formați și stocați pe uscat, când aceștia de topesc, cantitatea de apă din ocean crește semnificativ, contribuind la creșterea nivelului global al oceanului.

Deși topirea gheții de mare nu contribuie la creșterea nivelului oceanului planetar, aceasta declanșează în schimb o serie de alte consecințe devastatoare - de la extincția speciilor ce se bazează pe existența gheții de mare pentru supraviețuire (gheța le permite morsele și urșilor polari un mediu de viață unde pot vâna și trăi) până la schimbarea sistemelor meteorologice din întreaga lume prin modificarea modelului curentului Jet (care se formează atunci când masele de apă caldă întâlnesc masele de apă rece din ocean) cu consecințe directe grave.

Ghețarii se topesc la rata la care se topesc în prezent datorită activităților umane, mai exact, de la revoluția industrială, dioxidul de carbon și alte emisii de gaze cu efect de seră (metanul de exemplu) au crescut temperatura globală medie, ca urmare, ghețarii se topesc din ce în ce mai rapid, despicându-se și căzând în mare și retrăgându-se (topindu-se) pe uscat.

Oamenii de știință proiectează că, dacă emisiile continuă să crească necontrolate, zona arctică ar putea fi lipsită de gheață complet vara, începând cu anul 2040, deoarece temperatura oceanului și a aerului continuă să crească rapid.

Citește mai departe
Aprovizionarea globală cu apă devine din ce în ce mai problematică cu fiecare zi. Chiar și în țările dezvoltate, unde datorită cantității abundente de apă disponibile, aceasta este eronat luată de-a gata crezând că va fi mereu disponibilă. Valoarea apei crește pe zi ce trece în rândul oamenilor și al guvernelor. Nu degeaba se spune că apa va fi aurul acestui secol, așa că ce se va întâmpla exact cand vom rămâne fără?
Citește mai departe
În anul 2009 Teodor, mergând cu caiacul prin Deltă pe canale alături de alți câțiva tovarăși și ajuns după 5 zile la Sf. Gheorghe, a avut o revelație. Mai târziu el a realizat că acela a fost momentul determinant și inspirația pentru proiectele ce le-a întreprins de atunci.
Citește mai departe
România adăpostește locuri uimitoare care pot surprinde chiar și călătorul experimentat. Pădurile ei se găsesc din Deltă până în vârful munților, peisaje de basm, de la cascade fantastice până la peisaje subterane uluitoare sub forma peșterilor sunt presărate prin Carpați, țara asta este un adevărat paradis pentru iubitorii de natură. România încă are cele mai largi și mai bine păstrate păduri virgine din Europa, adăpostind arbori vechi de secole ce crează decoruri de basm.
Citește mai departe