Ce îs schimbările climatice și încălzirea globală

Ce îs schimbările climatice și încălzirea globală

Scris de: Andreea Maria Giurgiu

Publicat pe data de 9 Septembrie 2020

 

Muma Pădurii nu crede că există om care să nu fi auzit până acum de încălzirea globală sau de schimbările climatice, însă câți știm ce este și cum funcționează?

De aia Muma Pădurii o zis că cel mai bine ar fi să povestim aici, cât de pe scurt și în mare cam cu ce se mâncă încălzirea asta globală. Să o luăm cu începutul atunci.

Gazele din atmosferă (azot, oxigen, vapori de apă, dioxid de carbon, metan, oxid nitru și ozon), atâta timp cât sunt în echilibru, sunt ca o pătură încălzitoare creând o temperatură perfectă pentru viața așa cum o știm acum, fără de care planeta ar fi înghețată.

Echilibrul concentrațiilor gazelor cu efect de seră este unul extrem de dificil de păstrat, odată trecut de o anumită limită (care o fost deja depășită în primăvara anului 2017) acesta nu mai poate fi restabilit.

Datorită emisiilor excesive de gaze cu efect de seră în atmosferă (datorită activităților umane), razele solare primite de pamânt nu mai pot fi reflectate înapoi în cosmos eficient, ele reflectandu-se înapoi iar și iar provocând încălzirea mediului înconjurător.

Încălzirea globală este legată de fenomenul mai general al schimbărilor climatice, care se referă la schimbări în totalitatea atributelor ce definesc clima. În plus față de schimbările de temperatură a aerului, schimbările climatice implică modificări ale modelelor de precipitații, vânturi, curenți oceanici și alte fațete ce influențează climatul Pământului. În mod normal, schimbările climatice pot fi privite ca o combinație a diferitelor forțe naturale ce apar pe diferite perioade de timp.

De la apariția civilizației umane, schimbările climatice au implicat un element „antropogen” sau exclusiv cauzat de om, iar acest element antropogen a devenit mai important în perioada industrială din ultimele două secole. Termenul de încălzire globală este folosit în mod specific pentru a se referi la orice încălzire a aerului aproape de suprafață în ultimele două secole ce poate fi asociată cu influența omului.

Fenomenele climatice extreme sau dezastrele naturale (furtuni/cicloane/uragane/inundații/secete etc.) devin din ce în ce mai frecvente odată cu creșterea temperaturii medii globale deoarece aceasta provoacă instabilități termice. Observând video-ul de mai jos, nu este de mirare că fenomenele climatice extreme au crescut într-un ritm accelerat atât în intensitate cât și în frecvență în ultima sută de ani, având în vedere creșterea temperaturilor la nivel global asociate.

 

Cu cât dezechilibrul concentrațiilor și cantitatea gazelor cu efect de seră cresc, cu atât crește și temperatura medie a biosferei.

Harta climatului din Europa pana acum 11.700 de ani – sursă prezentare Reper21

Pe harta de mai sus vedem cum arăta Europa acum 21.000 de ani, când a culminat cea mai recentă era glaciară. În acest timp, straturile de gheață continentale ajungeau până în regiunile de latitudine mijlocie ale Europei și Americii de Nord. Acest interval glaciar s-a încheiat brusc acum aproximativ 11.700 de ani. Climatul din zona geografică unde există România de exemplu, este în proces de tropicalizare. Aceste lucruri se află deja în desfășurare, nu sunt doar proiecții pentru un viitor îndepărtat.

După cum ați văzut mai sus, o diferență de 2 ̊ C la nivel planetar schimbă harta climatelor, ploile se întorc în deșert și duc la inundații masive și alunecări de teren, iar deșerturile se extind, secetele acaparând din ce în ce mai multe terenuri fertile.

Având în vedere că numai în ultimii 70 de ani temperatura globală medie a crescut cu aprox. 1°C și că temperatura medie globală anuală urmează un trend exponențial de creștere, trebuie să ne pregătim pentru toate schimbările ce vor veni cu ea.

Temperatura medie anuală globală acum 21.000 de ani pare să fi fost cu aproximativ 4-5°C mai rece decât la mijlocul secolului al XX-lea si anume -0.11°C  (vezi graficul de mai jos).

Grafic temperatura medie globală anuală între anii 1800-2020 (sursa NASA)

Creșterea temperaturii la nivel global cu 2-5 ̊ C este o problemă actuală, am ajuns deja la o creștere de 1.28 ̊ C (2019) față de perioada preindustrială. Nu numai asta, dar creșterile viitoare nu vor păstra același ritm ci vor continua să accelereze din ce în ce mai mult.

Defrișările spre exemplu, afectează echilibrul gazelor din atmosferă nu numai datorită faptului că aceștia consuma CO2 dar și datorită rolului lor în circuitul vaporilor de apa. Odată tăiați, copacii nu numai că nu mai contribuie la fixarea CO2 în sol dar toată cantitatea de CO2 deja stocată de aceștia în compoziția lor și în compoziția solului de-a lungul anilor este eliberată brusc în atmosferă. Pădurile influențează și cantitatea de vapori de apă din atmosferă, aceștia aduc și creează precipitații și fixează și fertilizează solul, asigurându-le condiții optime pentru practicarea agriculturii, pentru subzistența. De asemenea, arborii stochează apa în sol și previn alunecările de teren și inundațiile, deci valoarea lor reală pentru noi este exponențial mai mare când sunt lăsați să trăiască decât atunci când sunt tăiați și vânduți ca materie primă, pentru că în lipsa lor fenomenele extreme climatice sunt din ce în ce mai devastatoare și mai frecvente.

Muma Pădurii îi supărată foc și nu-i place deloc situația însă ea știe că vouă vă pasă și de asta a vrut să împărtășească cu voi acestea. Informația este putere și ca să se poată schimba ce trebuie schimbat e nevoie de cât mai multă putere.

Ce ziceți voinicii mumei, voi ce faceți în fiecare zi să vă fie bine?