Cum și de ce se taie la ras o pădure și ce urmări are asta?

Cum și de ce se taie la ras o pădure și ce urmări are asta?

Scris de: Andreea Maria Giurgiu

Publicat pe 11 Decembrie 2020

                           

Muma Pădurii vrea să vă vorbească astăzi despre tăierile la ras, cred că știm cu toții ce se întâmplă în România și de ce însă știm și cu ce preț?

Tăierea la ras este procesul prin care toți copacii dintr-o anumită secțiune a unei păduri sunt tăiați simultan, rămânând doar un număr mic de copaci în picioare. Chiar dacă alți arbori sunt replantați după doi ani, replantarea nu anulează toate daunele pe care le provoacă tăierea.

Copacii acționează ca ancore pentru sol. Îndepărtarea acestor ancore face solul vulnerabil la eroziune. Îndepărtarea copacilor  elimina, de asemenea, bacteriile, insectele și ciupercile care întrețin și tratează solul pădurii, iar îndepărtarea acestor organisme pune și alte plante forestiere la un risc crescut de boli. Degradarea solului este una dintre cele mai presante probleme de mediu cu care se confruntă societatea în prezent, iar tăierea la ras contribuie clar la aceasta.

Tăierea la ras agravează extrem de mult rezultatele inundațiilor, deoarece copacii pierduți nu mai pot funcționa ca bariere și să redirecționeze excesul de apă în subteran.

Tăierile la ras cresc de asemenea riscul alunecărilor de teren deoarece sistemele de rădăcini ajută la ancorarea solului, iar coroanele arborilor ajută la păstrarea solului pădurii relativ uscat, în timp ce utilajele de tăiere în sine pot degrada solul prin lipsa covorului vegetal și îl fac semnificativ mai puțin absorbant.

Muma Pădurii este îngrijorată nu numai pentru vietățile sălbatice ci și pentru sănătatea oamenilor. Tăierea la ras poate schimba prevalența diferitelor boli în diferite zone. De exemplu, se creează noi terenuri de reproducere pentru țânțari, care pot transmite boli mortale, de la malarie la febră galbenă. Explozia bolii Lyme din Statele Unite poate fi, de asemenea, urmărită de degradarea pădurilor, deoarece modificările ecologice ulterioare au condus la o populație mai mare de șoareci, iar căpușele obțin bacteriile bolii Lyme de la șoareci.

Este posibil ca speciile invazive să înlocuiască speciile indigene ca rezultat indirect al procedurilor de tăiere la ras. Pierderea chiar și a câtorva specii indigene modifica întregul echilibru al unui ecosistem. Pot trece ani înainte ca ecosistemul în cauză să găsească un nou normal, asta în cazul în care un nou "normal" este posibil.

Speciile invazive pot provoca modificări în chimia solului, astfel încât plantele de care au nevoie oamenii și fauna sălbatică locală pot fi afectate indirect sau pot umple nișe ocupate anterior de animale, care erau importante din punct de vedere economic pentru oameni sau importante din punct de vedere nutrițional pentru animale sălbatice, în timp ce ele însele ar putea fi inutile. Ele pot introduce, de asemenea, noi boli, care pot afecta oamenii și viața sălbatică.

Din punct de vedere al caștigului economic recreerea asociată cu pădurile naționale poate aduce de 38 de ori mai mult venit decât exploatarea acelorași păduri naționale din Statele Unite (model ce este reprodus oriunde există păduri).

Dincolo de problemele de mediu rezultate din defrișările la ras, o pădure anterior vibrantă devine un peisaj apocaliptic. Valoarea estetică a pădurilor are valoare economică, deoarece pădurile frumoase crește valoarea proprietății unei anumite zone și atrage turiști.

Recreerea este una dintre modalitățile prin care pierderea habitatului cauzată de tăierea la ras se poate intersecta cu alte consecințe ale tăierii la ras, deoarece persoanele interesate de vânătoare sau pescuit pot pierde oportunitatea de a face acest lucru ca urmare a tăierilor la ras. În timp ce valoarea frumuseții naturale costă, autostrăzile pitorești pot aduce până la 201.500 de dolari per 10 kilometri (SUA).

Îndepărtarea tuturor copacilor dintr-o zonă distruge habitatele multor specii de animale sălbatice. Ciocănitoarele, șoimii, liliecii, urșii, lupii și veverițele sunt doar câteva dintre speciile forestiere ce își pierd casele și terenurile de vânătoare ca urmare a tăierilor. Diversitatea speciilor de animale este practic anulată prin tăierile la ras.

Îndepărtarea copacilor crește temperatura apei și scade nivelul de oxigen al acesteia în detrimentul peștilor și al faune acvatice în general. Solul scade în calitate odată ce dispariția frunzelor bogate în nutrienți. Construirea drumurilor și exploatarea echipamentelor grele în pădure compactează solul, afectând habitatul microorganismelor care locuiesc în acesta.

Muma Pădurii s-a săturat să tot vadă acest măcel și victimele ei crescând pe zi ce trece. Pe cei nesătuli nu îi saturi oricât le-ai da și asemenea șarpelui ce își mănâncă coada tot nouă ne facem rău. Roata se întoarce și șarpele se micșorează cu fiecare îmbucăture, oare cât mai e până ajunge la cap și nu mai are ce mânca?