Marele dezgheț - Înotul obligatoriu

Marele dezgheț - Înotul obligatoriu

Scris de: Andreea Maria Giurgiu

Publicat pe 24 Octombrie 2020

 

Muma Pădurii vorbește astăzi de un subiect ce mai că îți ingheață sângele în vene. Un subiect de actualitate și care vă afectează pe toți copii mumei, așa ca iaca, ședeți cuminți și luați aminte.

Arctica îi mai rece decât ecuatorul, nu numai pentru că majoritatea razelor soarelui sunt reflectate de gheață înapoi în spațiu ci și datorită poziționării sale, la o distanță semnificativ mai mare de soare față de cea a ecuatorului.

Gheața protejează pământul și oceanelor noastre împotriva schimbărilor climatice și asupra încălzirii globului. Albul reflectă excesul de căldură înapoi în spațiu și menține planeta mai rece.

Ghețarii din întreaga lume au vârste diferite, de la câteva sute până la câteva mii de ani și oferă o evidență științifică a modului în care clima s-a schimbat de-a lungul timpului. Prin studiul lor, obținem informații valoroase despre măsura în care planeta se încălzește rapid. Acestea mai oferă oamenilor de știință și dovada modului în care clima s-a schimbat de-a lungul timpului.

Astăzi, aproximativ 10% din suprafața terestră de pe Pământ este acoperită cu gheață. Aproape 90% din ea aflându-se în Antarctica, în timp ce restul de 10% se află în calota glaciară din Groenlanda.

Pe măsură ce gheața de pe uscat se topește, nivelul oceanului va continua să crească. Topirea rapidă a ghețarilor în Antarctica și Groenlanda influențează și curenții oceanici, deoarece cantități masive de apă glaciară topită pătrund în apele oceanice mai calde unde încetinesc curenții oceanici alterând astfel inclusiv clima.

Diferența dintre gheața de mare și ghețari este că gheața de mare este comparabilă cu cuburile de gheață dintr-un pahar de apă: atunci când se topește, nu schimbă direct nivelul de apă din pahar, așadar nu influențează nivelul mărilor și oceanelor când se topește. Ghețarii, pe de altă parte, fiind formați și stocați pe uscat, când aceștia de topesc, cantitatea de apă din ocean crește semnificativ, contribuind la creșterea nivelului global al oceanului.

 

Creșterea nivelului oceanului planetar între 1870-2013 (NASA)

 

Creșterea nivelului oceanului planetar între 1993-2020 (NASA)

 

Deși topirea gheții de mare nu contribuie la creșterea nivelului oceanului planetar, aceasta declanșează în schimb o serie de alte consecințe devastatoare - de la extincția speciilor ce se bazează pe existența gheții de mare pentru supraviețuire (gheța le permite morsele și urșilor polari un mediu de viață unde pot vâna și trăi) până la schimbarea sistemelor meteorologice din întreaga lume prin modificarea modelului curentului Jet (care se formează atunci când masele de apă caldă întâlnesc masele de apă rece din ocean) cu consecințe directe grave asupra climei.

Ghețarii se topesc în acest ritm datorită activităților umane, mai exact, de la revoluția industrială, dioxidul de carbon și alte emisii de gaze cu efect de seră (metanul de exemplu) au crescut temperatura globală medie, ca urmare, ghețarii se topesc din ce în ce mai rapid, despicându-se și căzând în mare și retrăgându-se (topindu-se) pe uscat.

Muma Pădurii vă încurajează să fiți conștienți că, chiar dacă reușiți să reduceți semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră în următoarele decenii, mai mult de o treime din ghețarii rămași acum în lume se vor topi înainte de anul 2100. Cum 95% din cea mai veche și groasă gheață din Arctica a dispărut deja, este clar că aceste schimbări vor fi văzute de ochii generațiilor actuale. Aceste probleme nu sunt dintr-un viitor îndepărtat ci acum și aici și vă privesc pe toți.

Oamenii de știință proiectează că, dacă emisiile continuă să crească necontrolat, zona arctică ar putea fi lipsită de gheață complet vara, începând cu anul 2040, deoarece temperatura oceanului și a aerului continuă să crească rapid.

Ghețarii tereștrii care se topesc adaugă la creșterea nivelului mării, ceea ce la rândul său crește rata eroziunii de coastă și frecvența furtunilor, pe măsură ce încălzirea aerului și a oceanului creează furtuni de coastă mai frecvente și mai intense, cum ar fi uraganele și taifunii. Mai exact, straturile de gheață din Groenlanda și Antarctica sunt cei mai mari contributori la creșterea nivelului mării la nivel mondial. În acest moment, stratul de gheață din Groenlanda dispare de patru ori mai repede decât în ​​2003 și contribuie deja cu 20% din creșterea actuală a nivelului mării.

 

Variația masei de gheață din Groenlanda în timp (NASA)

Variația masei de gheață din Groenlanda în timp (NASA)

 

Variația masei de gheață din Antarctica în timp (NASA)

 

Cât și cât de repede vor continua să se topească aceste plăci de gheață din Groenlanda și Antarctica în viitor, va determina în mare măsură cât va crește nivelul oceanelor pe viitor. Dacă emisiile continuă să crească, rata actuală de topire a stratului de gheață din Groenlanda este de așteptat să se dubleze până la sfârșitul secolului. În mod alarmant, dacă toată gheața de pe Groenlanda s-ar topi, ar crește nivelul mării globale cu aproximativ 6 metri.

Astăzi, Arctica se încălzește de două ori mai repede decât orice alt loc de pe pământ, iar gheața mării de acolo scade cu mai mult de 10% la fiecare 10 ani. Pe măsură ce această gheață se topește, efectul care anterior a răcit polii este eliminat, creând temperaturi mai calde ale aerului și perturbând la rândul lor tiparele normale de circulație a oceanului, ce va schimba și va face prezicerea vremii mult mai dificilă și imprevizibilă.

Cercetările arată că vortexul polar (o zonă persistentă, la scară largă, de înaltă presiune, cu un diametru mai mic de 1.000 de kilometri, care se rotește în sens invers acelor de ceasornic la Polul Nord și în sensul acelor de ceasornic la Polul Sud) apare mai frecvent în afara Arcticii din cauza modificărilor fluxului de jet, cauzate de o combinație de încălzire a temperaturii aerului și oceanului în Arctica și la tropice.

 

 Fluctuația cantității de gheață din zona Arctică între 1975-2020 (NASA)

 

Topirea glaciară la care asistăm astăzi în Antarctica și Groenlanda schimbă circulația Oceanului Atlantic și este corelată cu colapsul industriei pescuitului din Golful Maine și de furtuni și uragane din ce în ce mai distructive pe întreaga planetă.

Ceea ce se întâmplă în aceste locuri are consecințe pe întregul glob. Pe măsură ce gheața de mare și calotele glaciare se topesc, oceanele se încălzesc, curenții oceanici vor continua să perturbe modelele meteorologice din întreaga lume. Industria pescuitului la nivel global este din ce în ce mai afectat, pe măsură ce apele mai calde se schimbă afectând nu doar condițiile de viață ale peștilor dar și habitatele de care aceștia depind pentru a se reproduce și care au rol în atenuarea fenomenelor climatice extreme.

Oamenii de știință de la NASA au constatat că jumătate din pierderi sunt legate de topirea gheții de suprafață și sunt provocate de creșterea temperaturii aerului. Restul pierderii find rezultatul unor factori precum temperaturi mai calde ale oceanului și despicarea stratului de gheață ce pierde într-un ritm din ce în ce mai alert gheața în ocean.

 

 Scenarii posibile ale schimbării nivelului oceanului planetar până în anul 2100 (NASA)

 

Proiecțiile climatice de mai sus se bazează pe modele de diferite niveluri de complexitate și observații. Studiul care stă la baza acestor proiecții concluzionează că realitatea noastră actuală urmează drumul pavat de cel mai pesimist dintre scenariile de creștere a nivelului mării în prezent.

Efectele topirii calotelor glaciare și pierderii gheții marine au impact asupra tuturor, 40% din oameni trăiesc pe o rază de 100 de kilometri distanță de zonele de coastă.

Aceste comunități vor continua să plătească pentru recuperarea din urmă a dezastrelor cu miliarde de dolari, pe măsură ce inundațiile devin mai frecvente și furtunile mai intense. Oamenii nu sunt singurii afectați. În Arctica, pe măsură ce gheața din mare se topește, speciile ca morsa și urșii polari petrec din ce în ce mai mult timp pe uscat, provocând din ce în ce mai multe conflicte între oameni și urși, o extincție dureroasă, plină de conflict și de înfometare.

Reamintiți-vă de gaura din stratul de ozon de deasupra zonei Arctice, deși ea este practic rezolvată, toate celelalte probleme de mediu încă sunt practic ignorate în masă de toate guvernele lumii, sentiința considerată ridicată se dovedește a cântării mai greu ca niciodată iar cele mai dureroase efecte tot noi le vom suporta. Acum este timpul să acționăm.

Muma Pădurii vă vrea numai binele și de asta vrea să vă gândiți bine la ce stil de viață aveți și să cântăriți cât de important este el în comparație cu cealaltă opțiune. Numai de voi și de acțiunile voastre din prezent depinde cursul ce va urma. Luați aminte, de nu învățați din trecut sunteți sortiți a îl repeta.


Lasă un comentariu