Păduri – câte tipuri există și cum funcționează ele

Păduri – câte tipuri există și cum funcționează ele

Scris de: Andreea Maria Giurgiu

Publicat pe 13 Noiembrie 2020

 

Muma Pădurii vrea să vă povestească astăzi despre diferitele tipuri de păduri de pe pământul ăsta extraordinar. Lista pădurile naturale cu ecosistemele lor intacte sunt după cum urmează: pădurea tropicală/temperată/boreal. Apoi mai sunt pădurile de exploatare, plantate exact pentru asta, pădurile de protecție, ce pot fi plantate în jurul culturilor/drumurilor/cursurilor de apă și pădurile de mâncare, ce respectă regulile permaculturii și sunt integrate și create special și cu grijă de Mama Natură pentru a se putea auto susține din punct de vedere ecologic.

O pădure naturală este o unitate de vegetație, în general multistratificată, dominată de copaci, ale căror straturi combinate au coroane suprapuse și unde ierburile din stratul erbaceu sunt în general rare.

Pădurile naturale provin din pădurile originale, adică pădurea se reproduce în mod natural. Deci este o pădure ce s-a generat în mod spontan în acea locație și care constă din specii și tulpini de arbori imigranți în mod natural.

Pădurile naturale pot fi gestionate într-o oarecare măsură sau pot fi complet negestionate, adică neatinse. Naturalitatea poate fi, de asemenea, considerată ca o indicație a impactului uman asupra pădurilor. Atunci când sunt lăsate neadministrate sau restaurate activ, pădurile cresc în arborete a căror structură seamănă cu pădurile în starea lor naturală.

În ceea ce privește conservarea, este clar că pădurile naturale sunt vitale pentru conservarea biodiversității, dacă eforturile de restaurare ar fi planificate în mod eficient acestea ar putea permite crearea unor zone tampon sau coridoare între peticurile forestiere existente, acest tip de inițiativă va fi importantă în viitor pentru a permite speciile să migreze, făcând populațiile izolate mai rezistente la schimbările climatice.

Pădurile stau foarte bine și singure. Nu este necesară tunderea, plivirea, stropirea sau săparea. Fără pesticide, îngrășăminte, erbicide sau substanțe chimice urâte. Nici muncă și nici oameni. Cumva se descurcă bine mersi.

Înțelegând modul în care pădurile cresc și se susțin singure fără intervenția umană, putem învăța de la natură, putem copia sistemele și modelele pentru a ne modela propriile păduri - cele umplute cu copaci și plante care produc alimente pe care le putem mânca. Putem proiecta și construi cele mai durabile sisteme de producție a alimentelor posibile; perfecționat, rafinat și îngrijit chiar de Mama Natură.

Pădurile găzduiesc aproximativ 50-90% din întreaga biodiversitate terestră a lumii - inclusiv polenizatorii și rudele sălbatice ale multor culturi agricole. Numai pădurile tropicale conțin între 10 - 50 de milioane de specii - adică peste 50% din toate speciile de pe planetă. Pădurile tropicale acoperă doar 2% din suprafața Pământului și 6% din masa sa terestră, și totuși găzduiesc peste jumătate din speciile de plante și animale din lume. Este evident că pădurile în sine sunt sinonime cu viața, biodiversitatea și fertilitatea. Acolo unde viața se adună, se creează relații complexe și reciproc avantajoase între organisme; se formează comunități armonioase naturale, iar formele de viață se înmulțesc și proliferează.

Dacă pădurile sunt locul unde se află cea mai mare parte a vieții de pe planetă, atunci ceva mai puțin decât o pădure este cel mai probabil mai puțin adecvat pentru susținerea vieții. Viața susține viața, totuși am uitat că de fapt facem parte din rețeaua vieții în sine și depindem de altă viață pentru a ne susține și așa am ajuns unde suntem astăzi.

Natura crește plante de 460 de milioane de ani, iar copacii de 370 de milioane de ani - Oamenii moderni apar pentru prima dată în înregistrările fosile din Africa cu aproximativ 195.000 de ani în urmă.

Copacii acopereau cândva aproape întreaga masă terestră a Pământului, astăzi acoperă aproximativ 3,9 miliarde de hectare, ceea ce reprezintă doar aproximativ 29,6% din suprafața totală a Pământului.

Astăzi, mai sunt doar trei mari păduri pe Pământ: pădurea amazoniană a Braziliei și pădurile boreale din Rusia și Canada.

Pădurile au format un ecosistem echilibrat care se întindea pe lungimea și lățimea planetei cu mult înainte de apariția umanității, dar acum pădurile se află într-o stare jalnică. Ceea ce se pare că uităm este că aceste păduri erau responsabile de îngrijirea și creșterea vieții de pe această planetă la un moment dat sau altul și încă funcționează ca sistemul de susținere a vieții planetei.

Cu o experiență de 460 milioane de ani, Mama Natură a rafinat modul de a crește grădini autosuficiente mai bine decât oricine! Fără plivire, stropire sau udare. Natura a susținut, hrănit, îmbrăcat și adăpostit omenirea pentru 95% din existența sa - agricultura a apărut pentru prima oară în urmă cu 10.000 de ani. Natura este în mod evident cel mai bun model disponibil pentru noi pentru a crește grădini.

Dacă reflectăm înapoi la Mama Natură însăși, sute de milioane de ani de creștere a fiecărei plante existente, prosperând fără intervenția umană (fără existența umană în cea mai mare parte), fără alte intrări de energie în afară de cele furnizate de sistemele naturale, cu adevărat un exemplu model.

Ce alegem să facem noi atunci să facem ca popor? Cel mai ilogic lucru imaginabil, desigur, încercăm să reinventăm roata. Dar nu numai că încercăm să facem absurdul și să ne întrecem cu Mama Natură, ci ne amăgim pe noi înșine că putem îmbunătăți natura în viața noastră nesemnificativ scurtă, în societatea noastră industrializată infim de scurtă, într-o perioada nesemnificativ de scurtă, în care am și eșuat lamentabil deoarece această cale luată de societatea umană nu este deloc una viabilă.

Oamenii din societățile moderne au concepția greșită că natura trebuie luptată, cucerită și controlată. Aceasta este departe de societățile antice sau mai „primitive” care vedeau Pământul ca pe Mama lor. Un punct interesant la care ar trebui să reflectăm cu toții.

Majoritatea pădurilor tropicale primesc cantități mari de ploaie anual, care se răspândește uniform pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, există unele păduri tropicale care primesc precipitații sezoniere și au atât un sezon umed, cât și un sezon uscat. Deși pădurile tropicale au multe straturi, majoritatea nutrienților sunt păstrați în vegetația din baldachin; prin urmare, solurile sunt de obicei scăzute atât în ​​conținut de minerale, cât și în nutrienți. Rădăcinile puțin adânci permit „prinderea” rapidă a substanțelor nutritive eliberate de frunzele în descompunere și așternutul de la sol.

Pădurile tropicale sunt deosebit de importante, deoarece sunt neobișnuit de bogate în diversitate biologică, în special în insecte și plante cu flori. Această cantitate incredibilă de biodiversitate - reprezentând 50-80% din speciile de plante și animale din lume, cu un potențial pentru milioane de specii încă nedescoperite - este ceea ce definește aceste păduri și le face să fie unice. Pe doar câțiva kilometri pătrați, sute, chiar mii de specii de arbori și plante sunt găsite aici.

Defrișarea este una dintre cele mai grave probleme din zonele tropicale. În afară de vasta lor biodiversitate, pădurile tropicale oferă casă unui număr mare de indigeni. Și, uitându-ne dincolo de ce ne oferă în mod tipic pădurea, pădurile tropicale ne mai furnizează atât pe piețele locale, cât și pe cele globale, o varietate de ingrediente pentru medicamente; aproape jumătate din toate medicamentele utilizate astăzi sunt legate de descoperirile făcute în aceste păduri.

Pădurile temperate, comune în toată America de Nord, Eurasia și Japonia, sunt în primul rând foioase, caracterizate prin copaci înalți, cu frunze largi, din lemn de esență tare ce au frunze ale căror culori se schimbă în fiecare toamnă. Aceste păduri trăiesc într-un mediu de viață divers din punct de vedere al temperaturilor, acestea schimbându-se semnificativ de-a lungul celor 4 anotimpuri, iarna aducând adesea temperaturi foarte scăzute (îngheț), vara aducând căldură și umiditate mai mare)30+ grade celsius). Precipitațiile variază, de asemenea, permițând solurilor bine dezvoltate și bogate în materie organică să existe. De asemenea, pădurile temperate oferă habitat pentru o mare varietate de specii mai mici de mamifere, inclusiv veverițe, ratoni, căprioare, coioți și urs negru și multe specii de păsări, inclusiv vulturi, ciocănitori, bufnițe și șoimi.

Pădurile temperate sunt adesea foarte afectate de activitatea umană, deoarece sunt situate în sau în apropierea zonelor cele mai locuite de pe planetă. Deși terenurile acestor zone a fost folosit mult timp pentru agricultură și pășunat, încă mai există întinderi mari de păduri și mici zone de pădure încă virgine. Lemnele tari sunt valoroase pentru fabricarea mobilierului și a altor produse, iar cele mai multe din pădurile rămase au fost modificate pentru a acomoda activități de recrere și turism pentru oameni.

Pădurile boreale (cunoscute și sub numele de taiga) sunt situate chiar la sud de tundră și se întâlnesc pe zone întinse din America de Nord și Eurasia. Acestea sunt unul dintre cei mai mari biomi din lume, cuprinzând aproximativ 11% din suprafața terestră a Pământului, dar au anotimpuri de creștere foarte scurte, cu precipitații reduse și reprezintă relativ puține specii de arbori. Pădurea este dominată de copaci de conifere, care au frunze în formă de ac cu o suprafață minimă pentru prevenirea pierderile excesive de apă. Aceste păduri oferă habitat câtorva specii mari de mamifere, cum ar fi elani, lupi, caribu și urși, precum și numeroase specii mai mici, inclusiv rozătoare, iepuri, râși și nurci.

În ciuda locațiilor îndepărtate și a mediului adesea inospitalier, pădurile boreale au reprezentat mult timp o sursă de resurse valoroase. Comerțul cu blănuri a început în anii 1600 și a continuă din păcate până în ziua de azi. Pădurile boreale sunt, de asemenea, bogate în minereuri metalice - inclusiv fier - și cărbune, petrol și gaze naturale. Cel mai important, pădurea încă servește ca o sursă majoră de lemn industrial și fibre de lemn, inclusiv cherestea de rasinoase și celuloză. Cu toate acestea, rata scăzută a productivității în aceste păduri duce la o rată lentă de regenerare a pădurilor, ceea ce reprezintă un pericol pentru dezvoltarea durabilă a acestora în contextul (ritmul și cantitatea)exploatării de astăzi.

Pădurile de plantație sunt păduri plantate gestionate intens, ce  sunt compuse din una sau două specii, au o singură clasă de vârstă și au distanțe regulate între arbori. O pădure ce este plantată pentru restaurarea sau protecția ecosistemelor nu este o pădure de plantație.

Potențialul de sechestrare a dioxidului de carbon din pădurile naturale este de 40 de ori mai mare decât cel al pădurilor plantate pentru exploatare. De aceea pădurile plantate pentru exploatare trebuie uitate și o schimbare de paradigma trebuie să aibă loc la nivel global. Trebuie să nu ne îmbătăm cu apă rece și să credem că doar pentru că plantăm arbori pentru a îi putea exploata mai apoi va funcționa pe termen mediu și lung pentru că nice ecosistemele nu funcționeaza așa și nici dezvoltarea durabilă.

Pădurile de protecție nu ajută numai la protejarea culturilor agricole, acesta nu este unicul lor rol însă este cel mai cunoscut. Ele sunt folosite pentru protejarea drumurilor și a rețelelor de comunicații împotriva intemperiilor dar și împotriva inundațiilor ele fiind plantate pe marginea râurilor.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) subliniază că perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole denotă gradul de dezvoltare a agriculturii unei țări. Perdelele forestiere au un rol important în protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunii şi alunecărilor de teren. Studiile efectuate în diverse state din lume dovedesc asta, efectul perdelelor forestiere conduce la un spor mediu de recoltă cu 15% mai mare. În România, în condiții de secetă moderată, în Bărăgan s-au obținut cu 43% mai mult grâu de toamnă, cu 61% mai mult porumb şi cu 28% mai multă floarea-soarelui. Aceste rezultate reprezintă efectul influenței exercitate de perdele asupra reducerii semnificative a vitezei vântului în câmpul protejat. În condițiile irigării, perdelele forestiere măresc transpirația productivă cu 13% și recolta cu până la 30% față de câmpurile irigate, dar neprotejate cu perdele. De asemenea, se micșorează cu 17% consumul de apă la tona de masă vegetală produsă, ceea ce înseamnă reducerea normei de irigat, deci costuri mai mici. Suplimentar, sunt evitate efectele secundare asociate irigării prin aspersiune – sărăturarea și înmlăștinirea – reducerea vitezei vântului conducând la îmbunătățirea calității irigării. Este recomandat ca acestea să se realizeze în 4-5 rânduri, pe o lățime de până la 30 m, alternând arborii de talie înaltă, cei de talie mijlocie și arbuștii. 

Rezultatele aplicării măsurilor de combatere a eroziunii solului și a progreselor tehnologice se reflecta în evoluția producției de grâu. În zona de influență a SCDCES Perieni-Vaslui, acolo unde versanții au început să fie protejați de perdelele forestiere, producțiile medii au evoluat, timp de 40 de ani, de la 800 kg grâu/ha la peste 6,5 t grâu/ha, pe suprafețe de aproximativ 500 ha.

La ora actuală, cel puțin două treimi din suprafața agricolă a României trebuie protejată prin perdele forestiere. În această perioadă, în țara noastră există un cadru tehnic legislativ complet pentru crearea perdelelor forestiere de protecție. Rămâne să fie rezolvate problemele legate atât de voința proprietarilor de teren de a aloca o anumită suprafață pentru plantări, cât și de aspectele birocratice și tehnice privind accesarea fondurilor și aprovizionarea pentru realizarea acestor investiții.

Muma Pădurii știe că natura a evoluat în cel mai optim mod cu putință, utilizând toate straturile aflate la dispoziție și valorificând la maximum atât spațiul cât și restul resurselor disponibile.

O pădure alimentară are mai multe straturi și, chiar mai important de atât, este un ecosistem viu practic autosusținut.

O pădure alimentară este compusă de obicei din șapte straturi, stratul superior fiind stratul "acoperiș". Stratul de tip "acoperiș" este format din copaci înalți - de obicei pomi fructiferi mari și nuci. Între copacii cu strat înalt de tip "acoperiș", există un strat de pomi fructiferi, de obicei pitici, cu creștere redusă. Atenție, un pom fructifer pitic poate avea o înălțime de până la 4 m, deci nu credeți că aceștia sunt neapărat copaci foarte joși! Între toți copacii mici sunt arbuști - de exemplu coacăze și alte fructe de pădure. Umplerea spațiului rămas este stratul erbaceu, acestea sunt plantele culinare și medicinale, plantele însoțitoare, plantele furajere pentru albine și plantele furajere pentru păsări de curte. Orice spațiu rămas este ocupat de plantele de acoperire a solului adică rădăcinoase. Toate acestea contribuie la formarea unui strat de hummus viu care protejează solul, reduce pierderile de apă la evaporare și previne creșterea buruienilor. Putem totuși să mergem un nivel mai adânc până la rizosferă sau zona rădăcinii, nivelul subteran care este ocupat de toate culturile noastre rădăcinoase cum ar fi cartofi, morcovi, ghimbir, yacon etc. În timp ce ar putea părea o mulțime de plante într-una spațiu, mai avem încă unul de umplut, spațiul vertical de plante cățărătoare. Acesta este umplut de plante cățărătoare ca viță de vie, care pot fi sprijinite pe spaliere, arbori, garduri, copaci sau orice alt suport vertical. Această categorie include struguri, fasole cățărătoare, multe fructe de pădure, fructul pasiunii, kiwi, mazăre cățărătoare, chokos și multe alte specii cărora le place să urce.

Beneficiile obținute din pădurile alimentare sunt: productivitate ridicată (plantarea cu densitate mare asigură recolte mari, biodiversitatea asigură aprovizionarea continuă cu alimente pe tot parcursul anului, compost și îngrășăminte naturale.

Muma Păduri îi mândră că v-a mai povestit câte ceva despre arborii pe care-i iubește atâta. Nu-i așa că pădurile îs nemaipomenit de impresionante? Oare câte încă mai avem de învățat de la ele și cum putem face așa încât să mai avem și timp să o facem?


1 comentariu


  • Stef Rof

    Bravooo !!!
    Mă bucur că există oameni așa faini și verzi ca voi..

    Mulțumesc mult pentru acest articol dedicat pădurilor !!! 🌲🌲🌲


Lasă un comentariu